Doar 30 de cladiri consolidate in ultimii cinci ani! Bucurestiul va avea in curand o harta de risc seismic
lica pentru a nu speria populatia si a nu fi la dispozitia “samsarilor imobiliari”.
El a aratat ca din 381 de cladiri cu risc seismic mai sunt de consolidat 359. “E putin fata de ce am putea face daca ar exista bani. Nu au existat”, a declarat Primarul Capitalei pentru Mediafax.
“Sunt si eu jenat daca in 5 ani de mandat nu am putut sa facem decat aproape 30 de cladiri, sunt 30 de cladiri importante in Bucuresti. As fi dorit sa se petreaca cat mai rapid acest proces. Am invitat din nou profesori de seismologie pentru a putea construi aceasta harta ca sa stim la ce sa ne asteptam”, a adaugat Sorin OPRESCU.
In plus, Primarul sustine ca trebuie modificata legislatia in domeniu deoarece in acest moment, daca o singura persoana din blocul cu risc seismic nu semneaza ca este de acord cu consolidarea, blocul nu poate fi consolidat.
Un numar de 190 de cladiri din Capitala sunt considerate pericol public in caz de cutremur, dupa ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, prin adaugarea celor care au spatii publice cu suprafata mai mare de 50 de metri patrati.
In afara de constructiile declarate pericol public, lista cuprinde inca 184 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic (constructii cu risc ridicat de prabusire la cutremurul de proiectare corespunzator starii limita ultime), 302 imobile in clasa a II-a de risc seismic (constructii la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore), 74 in clasa a III-a (constructii la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante) si 6 in clasa a IV-a de risc. Lista actualizata este disponibila aici .
Romania este una dintre tarile europene cele mai expuse la riscul de cutremur, aflandu-se pe locul al treilea de pe continent, dupa Cipru si Grecia, avand, in acelasi timp, o expunere ridicata la riscurile de inundatii si alunecari de teren. De asemenea, studiile arata ca Bucuresti este capitala europeana cea mai expusa la riscuri catastrofale.
Majoritatea expertilor in domeniu acuza insa lipsa de preocupare a statului, care nu s-a implicat in activitati de preventie sau de reglementare a unor norme antiseismice. In aceste conditii, efectele unui eventual seism ar fi devastatoare. Se estimeaza ca, in Bucuresti, in cazul unui cutremur cu intensitatea de peste 7 grade pe scara Richter, vor fi distruse sau avariate 35.000 de cladiri, iar numarul victimelor ar ajunge la 500.000.
Ca prima masura de protectie exista sistemul asigurarilor obligatorii de locuinte impotriva riscurilor de cutremur, inundatii si alunecari de teren, prin intermediul PAID – Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale. In cele mai multe cazuri, valoarea despagubirii, de maxim 20.000 EUR, ar fi mult prea mica pentru repararea prejudiciului cauzat, deci o plasa de siguranta ar putea fi asigurarile facultative de locuinte, dublata insa de un plan concret de actiune si de un efort comun public-privat de informare si educare a populatiei in acest sens.
La sfarsitul lunii aprilie a.c., erau in vigoare aproape 333.500 de polite obligatorii de asigurare a locuintelor, conform datelor publicate pe site-ul PAID, dintre care 63,3% pentru locuinte tip A si 36,7% pentru locuinte tip B. De asemenea, 57,8% au fost distribuite in mediul urban si 42,2% in mediul rural.
Prin comparatie, la sfarsitul lunii aprilie 2012, erau in vigoare circa 491.560 polite PAD, distribuite in proportie de 57,2% in mediul rural si de 42,8% in mediul urban. (39,8% pentru locuinta tip A, 60,2% pentru locuinta tip B).
In ceea ce priveste asigurarile facultative de locuinte, dupa rezultatele bune din 2011, subscrierile au scazut in 2012 cu peste 80 mil. lei, de la 638,5 mil. lei la 566 mil. lei, pe fondul deselor schimbari legislative in domeniu.