VIDEO: Cutremurul de 5,5 grade produs in weekend a fost cel mai mare din ultimii patru ani
in nordul Bulgariei, in orasele Ruse, Sumen si Silistra. La ora 8.10, dupa circa trei ore si jumatate de la primul cutremur, a avut loc inca unul, de 2,7 grade pe scara Richter, in aceeasi zona, la o adancime de 87 km.
“A fost cel mai mare cutremur din ultimii patru ani, care nu a produs insa pagube, desi a fost resimtit destul de puternic de populatie. Era de asteptat, tinand cont de frecventa cutremurelor din aceasta zona din ultima perioada”, a spus Mircea RADULIAN, Directorul Institutului pentru Fizica Pamantului, la Realitatea TV. Anterior, cel mai puternic seism s-a produs pe 25 aprilie 2009, avand o magnitudine de 5,7.
De altfel, in 2013, in zona Vrancea s-au mai produs sase cutremure cu magnitudinea de cel putin 4 grade: 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) si 6 martie (4,2 grade).
Potrivit reprezentantilor Primariei Municipiului Bucuresti, nu au fost inregistrate victime sau pagube materiale la imobile sau alte retele edilitare.
In capitala sunt 190 de cladiri cu risc seismic
Un numar de 190 de cladiri din Capitala sunt considerate pericol public in caz de cutremur, dupa ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, prin adaugarea celor care au spatii publice cu suprafata mai mare de 50 de metri patrati.
Conform reprezentantilor Primariei Capitalei, actualizarea listelor existente pe site-ul pmb.ro se face periodic, in functie de eventuale modificari ale legislatiei, dar si in raport de informatiile transmise de catre proprietari, dupa ce acestia consulta si identifica eventuale erori pe lista publicata. Actualizarea consta in corectarea unor date de identificare ale imobilelor privind anul construirii, numarul de niveluri, numarul de apartamente din imobil si noi incadrari intr-o clasa de risc seismic. Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrarile la 30 de cladiri.
In afara de constructiile declarate pericol public, lista cuprinde inca 184 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic (constructii cu risc ridicat de prabusire la cutremurul de proiectare corespunzator starii limita ultime), 302 imobile in clasa a II-a de risc seismic (constructii la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore), 74 in clasa a III-a (constructii la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante) si 6 in clasa a IV-a de risc. Lista actualizata este disponibila aici .
Va exista o harta de risc seismic pentru Bucuresti
Primarul Capitalei, Sorin OPRESCU, declara, in iunie, ca va aparea o harta de risc seismic a Bucurestiului, dar nu o va face publica pentru a nu speria populatia si a nu fi la dispozitia samsarilor imobiliari, el aratand ca in cinci ani au fost consolidate mai putin de 30 de cladiri.
In plus, Primarul sustine ca trebuie modificata legislatia in domeniu deoarece, in acest moment, daca o singura persoana din blocul cu risc seismic nu semneaza ca este de acord cu consolidarea, blocul nu poate fi consolidat.
Romania – una dintre cele mai expuse tari europene la riscul de cutremur
In ceea ce priveste dezastrele naturale, Romania este una dintre tarile europene cele mai expuse la riscul de cutremur, aflandu-se pe locul al treilea de pe continent, dupa Cipru si Grecia, avand, de asemenea, o expunere ridicata la riscurile de inundatii si alunecari de teren.
Majoritatea expertilor in domeniu sustin ca efectele unui eventual seism ar fi devastatoare. Astfel, se estimeaza ca, in Bucuresti, in cazul unui cutremur cu intensitatea de peste 7 grade pe scara Richter, vor fi distruse sau avariate 35.000 de cladiri, iar numarul victimelor ar ajunge la 500.000.
In urma cu o luna, un nou studiu realizat de o echipa de peste 50 de experti internationali, citat de Le MONDE, arata ca, in urmatorii 50 de ani, sunt posibile miscari seismice puternice intr-o mare parte a teritoriului Romaniei. Riscul este, insa, extrem de ridicat si in Turcia, Italia, Grecia si alte state balcanice.
Ca prima masura de protectie exista sistemul asigurarilor obligatorii de locuinte impotriva riscurilor de cutremur, inundatii si alunecari de teren, prin intermediul PAID – Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale. In cele mai multe cazuri, valoarea despagubirii, de maxim 20.000 EUR, ar fi mult prea mica pentru repararea prejudiciului cauzat, deci o plasa de siguranta ar putea fi asigurarile facultative de locuinte, dublata insa de un plan concret de actiune si de un efort comun public-privat de informare si educare a populatiei in acest sens.
“Geografia generala a seismicitatii pe continentul european este cunoscuta. Ea rezulta, in principal, din infruntarea dintre placile tectonice africana si eurasiana. Pericolul este mai puternic in Turcia, Grecia si in Peninsula Balcanica, in Italia si in Romania”, scrie Le MONDE, bazandu-se pe rezultatele studiului.
Ce s-a intamplat in 1977?
Pe 4 martie 1977 s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a facut in timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost aproximativ 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.
*Foto: adevarul.ro, wikipedia.org