“O componenta esentiala a activitatii instantelor de judecata in stabilirea daunelor morale, cu impact important in materia asigurarilor pentru daune morale, o reprezinta evaluarea prejudiciului moral, avand in vedere ca, de cele mai multe ori, prin acte normative cu caracter special sunt prevazute anumite plafoane pentru acoperirea acestor categorii de despagubiri. Astfel, asa cum a fost subliniat atat in jurisprudenta, cat si in literatura juridica de specialitate, nicio societate de ieri sau azi nu a gasit un sistem de mijloace juridice sau nejuridice, care sa repare pe deplin si in toate cazurile daunele morale”, a punctat Florin MOTIU, Secretar de Stat in Ministerul Justitiei, in cadrul Conferintei Nationale a Asigurarilor Auto.
Criteriile care trebuie avute in vedere, potrivit jurisprudentei in materie, sunt gravitatea prejudiciului moral, dar si criteriul echitatii in acordarea despagubirii. “Instanta suprema din Romania a retinut in mai multe decizii ca, desi este real ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu patrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care i-au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata victimei situatia familiala, profesionala si sociala”, a adaugat Secretarul de Stat.
Potrivit declaratiilor oficialului, “Curtea Constitutionala a Romaniei a subliniat ca acordarea de daune morale trebuie sa tina seama intotdeauna de circumstantele cauzei, de gravitatea faptei savarsite si a naturii valorii nepatrimoniale lezate, dar si de necesitatea ca aceste daune sa fie drepte, echitabile, rezonabile si proportionale cu prejudiciul moral efectiv preluat”.
Instantele se ghideaza dupa criterii subiective, variabile de la caz la caz. Cuantumul despagubirilor cunoaste variatii incredibile
Secretarul de Stat din Ministerul Justitiei a punctat ca este “dificil sa aduci unei victime care a suferit o mutilare, o durere fizica sau psihica sau o atingere a demnitatii sau reputatiei o alinare sau o satisfactie printr-o despagubire patrimoniala”.
Astfel, in prezent, la nivel legislativ si de principiu, “nu exista criterii obiective, abstracte, respectiv acele criterii precise, cuantificabile, de stabilire a despagubirilor banesti pentru repararea prejudiciilor morale, astfel incat instantele se ghideaza dupa criterii subiective, variabile de la caz la caz. Emblematica, din acest punct de vedere, este jurisprudenta in materia daunelor morale pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate prin accidente rutiere, in care cuantumul despagubirilor cunoaste variatii incredibile mergand de la cateva mii de lei pana la sute de mii de euro, desi imprejurarile ca si faptele in care s-au produs accidentele sunt, in general, similare.”
Problematica repararii prejudiciului moral a reprezentat o preocupare a societatii romanesti inca din secolul XIX. Astfel, cu 50 de ani inainte de adoptarea Codului civil de la 1864, art. 1738 din Codul Calimach prevedea obligatia “sa se hotarasca pentru despagubire dupa ecvitate adica plecandu-se mai mult catre iubirea de oameni”, a precizat Florin MOTIU.
Dupa aparitia Codului civil, reparatia baneasca a daunelor morale a evoluat in mod contradictoru, fiind admisa timp de aproape un secol, apoi interzisa formal prin “indrumarea” fostei instante supreme, pentru ca in perioada post-decembrista instantele de judecata sa isi reorienteze practica in sensul repararii banesti a acestei categorii de prejudicii.
Demnitarul a precizat in continuare ca “Legea nr. 287/2009 – noul Cod civil al Romaniei, acumuland experienta practica a instantelor de judecata si imprumutand modelele legislatiilor moderne ale altor state, a transpus la nivel normativ toate principiile conturate pana la momentul adoptarii sale, menite sa ocroteasca valorile intrinseci fiintei umane”. Aceasta reprezinta un pas important pentru societatea romaneasca, a adaugat Florin MOTIU, noul Cod civil “limpezind o serie de probleme si neajunsuri ale legislatiei in materia daunelor morale, adaptand-o, in egala masura, realitatilor zilelor de astazi”.